Florin Bogardo - Izvorul noptii

Versuri de Lucian Blaga

Frumoaso,
Ti-s ochii asa de negrii
Incat seara,
Cand stau culcat cu capul,
In poala ta,
Imi pare ca-s izvorul,
Din care curge noaptea
Peste munti,
Si peste vai

Acoperind
Acoperind pamantul
Acoperind pamantul
Cu o mare de intuneric
Curge noaptea

Asa-s de negrii
Ochii tai,
Lumina mea

(bis strofa 2 si 3)

S-a mai stins o stea...

Cine nu a urmarit macar o data filmele din seria Liceenii, sau nu a fredonat macar odata melodii ca Sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii sau Ani de liceu? Cautand pe internet, am gasit o stire care m-a lasat fara cuvinte: Florin Bogardo a incetat din viata astazi, dupa o lunga suferinta, din cauza unor afectiuni cardiace. O stire aruncata sec, pe majoritatea canalelor media, intr-o lume romaneasca post-decembrista in care marile valori ale muzicii usoare au fost treptat ignorate.

Pe 16 august ar fi implinit 67 de ani si hotarasem sa scriu un material despre viata artistului si omului Florin Bogardo, intrat intr-un con de umbra nemeritat.

Nascut la Bucuresti in anul 1942, este pasionat de muzica inca de mic, studiind pianul impreuna cu renumita profesoara Cici Manta. Studiaza la conservatorul "Ciprian Porumbescu", demonstrandu-si inca din aceasta perioada uluitorul talent prin compozitiile sale: fantezii si preludii pentru pian, lieduri, coruri sau teme cu variatiuni. Din anul 1963, tanarul compozitor se dedica muzicii usoare, debutand la Festivalul de la Mamaia cu piesa Cum e oare?. Solisti valorosi cum ar fi Margareta Paslaru, Aurelian Andreescu, Mihaela Mihai dar mai ales sotia sa, Stela Enache, se vor bucura de colaborarea sa. Si nu in ultimul rand, el insusi, fiind beneficiarul unui timbru vocal de exceptie, fiind considerat primul cantautor de muzica usoara romaneasca. Piesele sale se disting prin noblete, melodicitate deosebita, fantezie si orchestratie rafinata, dar si de o prospetime care le face sa nu se demodeze niciodata. Versurile sale includ teme ale elitei poeziei romanesti: Eminescu, Blaga, Alecsandri sau Sorescu. Florin Bogardo a compus coloana sonora a unor filme de neuitat cum ar fi: "Declaratie de dragoste" (1985), "Liceenii" (1986), "Extemporal la dirigentie" (1988). Repertoriu selectiv: "Izvorul noptii", "Sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii", "Balada pescarusilor albastrii", "Ani de liceu", "Extemporal la dirigentie", "Boala", "Ma uit la tine toamna", "In casa fosnetului mut", "Un fluture si-o pasare", "Tu esti primavara mea" etc.

Cei care l-au cunoscut spun despre el ca era un suflet inzestrat cu o sensibilitate aparte, un suflet delicat, timid, care prefera sa isi pastreze sentimentele pentru sine. A incercat sa ramana cat mai mult in afara luminilor scenei, ducand o viata simpla, dar creatia sa a incantat si va continua sa incante numeroase generatii de ascultatori.
Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

Live and let die

Sau altfel spus: de la agonie la extaz. Multe descoperiri au contribuit la progresul si prosperitatea omenirii, dar unele dintre ele, folosite irational, au produs adevarate drame. Ziua de 6 august ramane in istorie, printre altele, pentru doua evenimente: nasterea doctorului scotian Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, dar si lansarea primei bombe atomice asupra orasului japonez Hiroshima.

Primul antibiotic eficient, penicilina, a salvat milioane de vieti omenesti inca din momentul descoperirii ei, in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Chiar daca a fost izolata si produsa pentru prima data in forma concentrata de catre H.Florey si E.Chain, descoperitorul ei, scotianul Alexander Fleming, nascut intr-o zi de 6 august, acum 128 de ani, s-a bucurat de o mare popularitate, incununata cu un premiu Nobel in anul 1945. Personalitate oarecum controversata, insa un stralucit cercetator si savant, avea sa declare la un moment dat ca nu a meritat premiul Nobel: "Singurul meu merit a fost acela ca nu am neglijat o observatie si ca am urmarit subiectul in calitate de bacteriolog". Fleming a ramas o celebritate pana in ultimele clipe ale vietii. Constient de marea diferenta dintre realizarile sale si idolatrizarea venita din partea semenilor sai, a alcatuit un album cu articole aparute in presa vremii, intituland-l "Mitul Fleming". S-a stins din viata pe 11 martie 1945, gasindu-si odihna vesnica la catedrala St.Paul din Londra.

Tot pe 6 august, insa 1945, un eveniment tragic avea sa zguduie intreaga omenire, schimband pentru totdeauna cursul istoriei. Bombardierul american Enola Gay, pilotat de colonelul Paul Tibbets, decoleaza din insula Tinian cu destinatia Japonia, Hiroshima. La bordul avionului se afla o incarcatura cu nume prietenos, Little Boy, insa mortala, in fapt o bomba cu uraniu de 4400 de kilograme. Ora 8:15 AM avea sa insemne distrugerea completa a orasului japonez, inceputul sfarsitului celui de-al Doilea Razboi Mondial, inceputul erei atomice dar si zeci de milioane de oameni marcati de evenimente. La comemorarea a 63 de ani, primarul orasului Hiroshima a militat inca o data in favoarea interzicerii armelor nucleare, mentionand S.U.A. ca principal jucator in aceasta actiune.

Mirabela Dauer - De ce nu-mi spui ca ma iubesti

Versuri de Vasile V.Vasilache, 1988

De ce nu-mi spui ca ma iubesti
De ce cuvinte nu gasesti
Ca nerostite pentru noi
Cuvintele mai tare dor

De ce nu-mi spui ca ma iubesti
Si pentru ce ma ocolesti
Ca vremea trece parca-n zbor
Iubirile se nasc si mor
Si rau iti va parea ca n-ai iubit
Iar vremea ne va birui
Si tineri cand nu vom mai fi
Eu iarasi iti voi aminti
De ce cuvinte nu gasesti
De ce nu-mi spui ca ma iubesti

Ca esti indragostit
Si de dor coplesit
Vede mult prea usor, oricine
Pasul sovaitor
Ochii-n lacrimi de dor
Mereu nelinistit, de tine
Parca-ai fi umbra mea
Noapte eu, tu o stea
Nu te poti desparti, de mine
De-ai putea sa-ntelegi
Ca eu vreau sa m-alegi
Sa-mpart visul meu cu tine

De ce nu-mi spui ca ma iubesti
Si pentru ce ma ocolesti
Ca vremea trece parca-n zbor
Iubirile se nasc si mor
Si rau iti va parea ca n-ai iubit
Iar vremea ne va birui
Si tineri cand nu vom mai fi
Eu iarasi iti voi aminti
De ce cuvinte nu gasesti
De ce nu-mi spui ca ma iubesti (bis)